BINE ATI VENIT : si nu uitati votati si comentati !!!

Glitter Graphics

Welcome Glitter Graphics


sâmbătă, 29 martie 2008

Eu si copilaria mea


Ce as putea spune despre mine , copilul care a vazut lumina zilei acum 44 de ani ?
In primul rand , inca mai aud glasul copilului din mine , inca mai traieste undeva cuibarit , in subconstientul meu , in sufletul meu .
Cu toate ca m-am nascut intro familie modesta , saraca, as putea spune din punct de vedere material , intotdeuna am fost inconjurat de multa dragoste si iubire . Am fost rodul iubirii a parintilor mei , oameni simpli , fara educatie , dar caliti prin truda si munca . Am fost primul copil , din cele 5 vlastare ale familei mele . Nu am avut de toate , am avut multe lipsuri , dar dupa cum am spus am avut parte de dragoste si caldura unui camin care se straduia sa fie fericit.
Mama se ocupa de educatia noastra , o femeie foarte frumoasa , care era o luptatoare , invata abecedarul odata cu mine , ea imi inspira puterea necesara de-a invata si a face ceva mai mult in viata , era o femeie cu credinta in sange si cu frica de Dumnezeu .
Tata - era un musafir , muncea de dimineata pana-n noapte , sa ne asigure noua traiul zilnic .Ne iubea foarte mult , dar nu se arata , era prea ocupat cu munca si prea putin cu noi .
Cu toate acestea , in putinul timp care il avea , se juca cu noi , dar avea un set de jocuri creative , prin care ne antrena tot timpul pentru munca . De exemplu , ne jucam de-a tamplarul , un joc distractiv prin care eu il ajutam sa repare mobila de prin casa , eram un fel de servant , de ucenic, ( tineam cuile , sculele , pe care i le serveam la cererea lui ) .Vara de exemplu imi placea cel mai mult jocul de-a " agricultorul ". Mergeam la bunicii mei , unde practicam acest joc . Cu alte cuvinte prin jocurile lui , ne invata anumite lucruri utile , cum sa bati un cui , cum sa plantezi un pom , cum sa ai grija de animale , de plante , etc .
Nu as putea afirma ca am fost un copil cuminte , am facut multe pozne si trasnai . Exemple : Am pornit de la incendirea casei , otravirea gainelor , am spart geamurile vecinilor cu prastia si cate altele .
Sa nu intelegeti ca am dat foc la casa in totalitate , dar nu era mult pana acolo . Era intr-o dupa amiaza de vara , si suparat ca am ramas singur acasa, invidios pe sora mea care avea vreo 2 ani ,ca o luase cu ei in oras , nevand nici o alta ocupatie , am gasit pachetul de tigari ale lui Tata , care era pe veranda , alaturi de un chibrit . Nu stiu exact ce-am gandit , dar din curiozitate , am aprins o tigara Marasesti , iar chibritul cu flacara , l-am aruncat intr-o galeata cu diluant si vopsea -sa se stinga ! Va da-ti seama ! BUM - si au izbucnit flacarile care au reusit sa aprinda usile , afumand peretii si zugraveala proaspata . M-am speriat , dar am luptat cu flacarile , reusind sa le sting cu ajutorul unei galeti mici ( de la ceva joc - pentru plaja ) , caram apa cu ea de la canal care era cam la 30 metri de incendiu . Dupa ce am reusit sa sting flacarile , m-am ascuns intr-o camera , sub o canapea . Eram sigur ca voi lua bataie , .......si de ce mi-a fost frica nu am scapat .
Tata nu m-a batut niciodata , insa Mama ....., waw cu cordonul de la un fier de calcat antic .
Eram prea tanar atunci , aveam 5 anisori .
Pe fata tatei s-o vazut atunci o expresie de om suparat , dar avea in privirea lui si o satisfactie cauzata in primul rand ca nu am patit nimic si ca am avut initiativa de a stinge focul .
Faza cu gainele , este mai simpla - am vrut sa hranesc gainele si le-am dat grau otravit care era pentru sobolani , soareci , momeala pentru rozatoare .
Aveam un radio antic dar la care tata asculta stirile si muzica populara , era singurul obiect prin care era tinut la curent cu evenimentele acelei vremi , nu aveam televizor , nu aveam frigider , nu aveam obiecte electrocasnice , in afara acestui radio si a unui fier de calcat .
Era intr-o duminica dupa amiaza , eram toti acasa ( mama , tata , sora-mea si eu ) , nu stiu ce nu-mi placea in momentul acela , poate cum striga comentatorul meciului de fotbal care era transmis la radio , GOOOLLL.
Am luat foarfecele si am taiat alimentarea de curent electric ! WAW - m-am trezit aruncat in celalat capat al camerei . Si azi m-ai am aceea , foarfeca cu gaura in ea de 5mm .
Prin urmare , nu am fost un sfant , am fost un copil poznas , dar parintii m-au iubit si m-au iertat , eu nu am reusit sa le multumesc indeajuns , pentru grija si dragostea oferita.
Cand am crescut , mai mare , au fost alte aventuri , alte pozne , alte preocupari , alte jocuri .
M-am jucat si cu fratiorii mei , si cu copii de pe ulita , dar timpul pentru joaca era putin limitat.
Cu toate , acestea am fost un copil FERICIT .

3 comentarii:

Anonim spunea...

George, ce ni s-a intamplat in copilarie poate fi bun sau rau, in functie de cum interpretam noi asta. Daca tu consideri ca ai fost fericit, ca poti trece peste neplacerile date de bataia parintilor, este foarte bine si asta iti da aceasta stare de bine pe care o simt la tine cand ai scris aceste randuri. Ai fi putut sa interpretezi pedepsele pe care le-ai luat ca pe o mare nedreptate si sa fi fost foarte suparat pe ai tai, deci nefericit. Ai fi putut selecta doar lucrurile neplacute pe care ti le-au adus ai tai si nu ai mai fi fost recunoscator pt. toate cele bune. Ai fi putut sa nu intelegi ca ai tai nu cunosteau o mai buna maniera de a te educa sau pedepsi si ai fi avut inima plina de ura.
Felicitari pentru modul in care gandesti trecutul si pentru intelepciunea pe care o exprimi!

Gabriel Dinu

Anonim spunea...

da
este forte frumos ce-a ce ai scri este poveste unui copil de la tara care chiar a simtit si a tarit o copilarie fericita
dar niciodata sa nu regreti ca nu ai reusit indeajuns sa le multumesti parintilor tai pentru ca tu ai reusit de fapt sa le multumnesti fara sa-ti dai seam prin simplu fapt ca ai existat asa cum spui tu cu nazbatii dar si banuiesc cu lucrui bune de care ei au fost mindri .
da ce sa-ti spun este o scriere simpla dar cu cuvinte cu greutate ,frumos continua vezi ca se poate sa-ti faci timp ,asa ca pune mina si scrie sincer mi-a placut pa

Anonim spunea...

Cred ca ai avut o copilarie ... "distractiva", cum ar spune caprita mea mica. Eu toata viata mea am stat la bloc, deoarece nu am avut o "tara" unde sa ma duc. Este adevarat ca mergeam la mare si in tabere ... dar fara sotii si pozne. Copilaria mea a fost Tara Minunilor, care oricum, nu cred ca se compara cu ceva real.
Important este sa nu uitam!